|
Mihai Puflea-Ionescu (mihaip82@yahoo.com) (
2005-05-24 22:43:45+03) |
 |
| Poate in egala masura oras blestemat si binecuvantat, Husi-ul ramane in sufletul meu locul unde m-am creat ca om... si indiferent de momentele in care gandesc ca Husi-ul e un loc supreb insa este pacat ca este locuit, o particica a inimii mele a ramas si va ramane pentru totdeauna intre acele vii...
|
Vlad O. (bloodthearst@yahoo.com) (
2005-05-21 02:10:22+03) |
|
| Pt. Romila:
Deci se poate vorbi si frumos...Ma bucur ca nu ai mai criticat in ultimul mesaj si sper sa fie ceva de durata.
Numai bine!
|
Romila (paultromila@yahoo.com) (
2005-05-19 23:29:09+03) |
|
| Si, daca tot s-au mai linistit apele prin aceasta sectiune, as indrazni sa-mi exprim si io opinia, serioasa acum, despre orasul meu natal.
Acum ma aflu la o distanta considerabila, pe undeva prin Italia.
Am avut ocazia sa vad si io oleaca de lume, din mersul autocarului, de mai multe ori, fie vara, fie iarna.
Imaginati-va ce diferenta intre Iasi, de unde am urcat, si San Marino, de unde am coborat. Alti oameni, alta curatenie, alta stare de lucruri.
Si am avut si experienta opusa: coborand din autocar in Iasi, sa iau personalul de Marasesti (pentru a schimba in Crasna). Si iar... ce diferenta ! Cata mizerie, distrugere si nepasare. Imediat m-a dus gandul la integrarea Romaniei in Europa, iar opinia, bineinteles, a fost una indoielnica. Ce sa caute asa ceva in Europa ? Si toaletele de unde se imparte vin gratis (!!!) erau curate ! Adica acesta este mijloc de transport in comun ? bhaaaa....
Dar sa zicem ca era oboseala de vina.
Si iata-ma ajuns si la Husi.
Chiar imi fusese dor de orasul meu. Simteam ca e orasul meu. Imi place mult si la Iasi, am vazut toata jumatatea de est a Romaniei si Transilvania din mers de cateva ori, dar tot acasa ma simt cel mai bine. La Husi ma simt intreg.
Cum mergeam pe la Izvor la gratare, cum mergeam seara pe la primarie la deal, mai ales ca e mai, luna in care infloresc teii si te imbata, ca un adevarat drog, cum stateam prin parc si vedeam cum trece lumea.... si deseori stateam la vrajeli cu baietzii...
Dar toate astea acuma s-au dus. Banii, afurisitii ! Trebuie sa alergi dupa ei toata viata, ca sa ajungi la batranete int-un scaun mutat de altii si sa-ti aduci aminte:
"Eu sunt din Husi... ce frumos era cand eram tanar !"
Sanatate si s-auzim de bine.
P. S. Pe forum, la sectiunea "Diverse", e un topic care se numeste "Lumea... pe la altii" in care se afla fotografia mentionata, "Vin gratis", unde, logic, lumea nu se calca in picioare. Si vinul era de toate calitatile si era chiar si bunisor. Cand om vedea si la Husi asa ceva...
|
Vlad O. (bloodthearst@yahoo.com) (
2005-05-19 16:52:33+03) |
|
| Pt. Romila:
Daca crezi ca as indrazni sa ma compar cu Ion Creanga inseamna ca nu gandesti,a fost un simplu exemplu...
P.S. :Nu ma cheama Odobescu
|
Iulian Pruteanu (river20p@yahoo.com) (
2005-05-19 12:19:08+03) |
|
| Domnule Paul Romila, raspunsul este deschis...
P.S. - si aici ploua si este urat...
toate cele bune,
tot eU
(19/05/2005)
|
Romila (paulromila@yahoo.com) (
2005-05-19 01:06:39+03) |
|
| Sa inteleg, domnule Pruteanu, ca ma aprobi ? Daca nu, reciteste-ti raspunsul... Sa inteleg ca ma aprobi ?
La San Marino ploua si e o ceatza nesuferita de cateva zile... pe la tine cum e ?
Sanatate si s-auzim de bine.
|
Iulian Pruteanu (river20p@yahoo.com) (
2005-05-18 12:36:18+03) |
|
| Draga Domnule Paul Romila,
Sunteti genul de om tipic pentru Romania si pentru Husi: doar criticati si dati vina pe cei care sunt plecati, normal - e mult mai simplu si nici nu sunt de fata!(convenabil, nu?) - parerea mea este ca munca trebuie sa o inceapa hushenii ramasi acasa, la urma urmei, ei locuiesc acolo, nu?
Aduti aminte ce spunea presedintele american, John F. Kennedy: "Nu va intrebati ce poate face patria pentru voi; intrebati-va ce puteti sa faceti voi pentru patrie!"
Cu prietenie,
eU
|
Romila (paulromila@yahoo.com) (
2005-05-18 01:30:36+03) |
|
| SI am uitat sa mai scriu ceva.
Am citit fabula plina de subitelesuri a domnului Eusebiu Constantin si m-am gadit sa... "dau" si eu o fabula.
Era o data o pajiste, pe undeva prin estul tarii.
Pe pajistea aia erau niste oi, la inceput vreo 25 de mii, apoi incet-incet s-au mai adunat.
Mai erau si cativa caini, destul de cuminti in comparatie cu altzii, si cativa magari impusi de pe alte pajisti.
Fiecare oaie avea bucatzica sa mica de pajiste dar sigura. Pe care in mod sigur tot crestea putina iarba, nu pe saturate dar destul ca sa se intretina. Si daca pe vreo oaie o dureau dintzii si o lua razna pe pajiste, cainii aveau grija sa o readuca la "patratzica" ei.
A plouat destul timp, cu fulgere si tunete, ca bietele oi aproape ca nici nu mai gaseau iarba. Doar strecurandu-se printre trasnete si pe cararile, care erau trasate la fel pe toate pajistile tarii.
Dar deodata, in miez de iarna, a iesit soarele. Fulgerele au plecat, si, incet-incet, a inceput sa creasca iarba.
S-au gasit cativa berbeci care sa acapareze o parte de pajiste si sa si-o extinda fiecare, incet-incet, folosind munca altor oi si iarba altor pajisti. Acestia se bucurau de o prietenie stransa cu cainii, care si ei trebuiau sa manance, intr-ul fel sau altul.
Seful ciobanilor era unul ramas de pe vremea fulgerelor, care insa avea o mica influenta asupra pajistii in discutie. Dupa el a venit sef un tzap, care prefera sa-si pieptene barba si sa se uite crucis din umbra codrului batran.
Cum acum traiau o viata libera, au ales si oile noastre, dupa bunul plac si nesilite de nimeni, un cioban. La inceput acesta a fost unul de pe vremea fulgerelor. Dar oile se emancipau, incepeau sa inteleaga libertatea, asa apoi au ales unul, de meserie profesor, care insa cauta cam des apa de izvor si rasarita si... se cam rezema in bata in loc sa conduca oile pe la iarba. Se rezuma la a le... trimite pur si simplu pe pajiste, cu ochii in soare. Si a aplica un muls la fel ca al altor oi de pe alte pajisti. De fapt oile se mulgeau la fel pe toate pajistile tarii.
Numai ca acum din cauza infiltratiilor in sub-straturi, de ceva timp, patratelele oilor incepeau sa se surpe si sa dispara. Oile o luau razna, cateodata cam abuziv pe alte patratele, iar cainii cam se lungeau la soare, inca mai dainuia stransa prietenie cu berbecii cei ajunsi.
Si tot de ceva timp, aparuse moda ca unele dintre oi sa plece pe pajisti foarte indepartate. Uneori mai vizitau familia ramasa pe pajistea noastra, defiland de obicei cu o lana foarte stralucita, chiar frumoasa in unele cazuri, cumparand patratele de pajiste sau renovand pe cele deja avute. Insa aceste oi in multe cazuri behaiau fara noima, jignitor si paradoxal impotriva pajistii lor. Si alti miei, naivi si netrecuti prin viata, le cam ascultau.
Apoi pe pajistile tarii a venit moda ca ciobanii de stanga sa pice, ca mulg oile prea tare, si se ingrasa, ca vine unul, cel mai "cioban de cioban", seful lor, care face o minune si peste noapte va face sa creasca lungimea ierbii de trei ori. Si oile noastre au ales un cioban prieten de-al astuia.
Magarii rageau in legea lor si putine oi stateau sa-i asculte sau putine oi le dadeau importanta. In unele cazuri magarii erau hraniti de anumite oi si acele oi care intelegeau acest fapt erau putine.
La inceput a fost bine. Pana cand au inceput sa moara sperantele in mai bine ale oilor. Asa s-a reajuns la inceput, la starea de fapt dinainte. Lungimea ierbii a fost tot aceeasi, ciobanul tot cioban, apa de izvor ba mai multa ba mai putina, dupa cum... ploua, mulsul decurgea in acelasi mod ca pe vremea tuturor sefilor ciobanilor, pajistea se deforma dupa cum treceau apele. De fapt devenise o lege nescrisa ca pe unele pajisti ale tarii sa treaca puhoaiele, sa mature tot in calea lor, ciobanii sa treaca in vizita de lucru cu fetze ingrijorate si cu mintea la ciobanitza vecinului, insotiti de o gramada de magari, care la fel ca intotdeauna behaiau in legea lor, dandu-si talente de inteligente atoatestiutoare, rageau la sange despre unele trebi si se faceau ca nu inteleg altele.
Ciobanii luau masuri aiurea, pur nerealizabile, numai sa face oile sa taca. De exmplu le aruncau cate o legatura mica de fan pe o pajiste intreaga, avand pretentia sa sature toate oile de pe acolo. Si asa an dupa an.
Apoi a venit o moda, ca sa se faca ca pe o pajiste extraordinar de indepartata, ca totzi cainii de peste tot sa treaca sub carmuirea ciobanariilor de pe fiecare pajiste. Bineinteles ca acum cainii latrau dupa cum canta ciobanul, mancau resturile lui si din pricina acestei foamete se imprieteneau bine cu unii berbeci si unele oi, care acum puteau mai usor sa calce pe cap alte oi dupa cum le dictau interesele personale.
Mieii se faceau ca invata, aveau doi stejari care le faceau umbra si ceva copaci mai mici, dar... ori taiau frunza cainilor, ori se regaseau intr-o anumita borta de pe pajiste uneori, ca sa mai scape de gura oilor-parinti. Un lucru era sigur: de mici le placea al dracului apa de izvor. Si se mandreau cu treaba asta. Mai mult cu treaba asta decat sa laude ce apa buna au ei pe pajiste. Unii dintre ei auzisera sau poate chiar gustasera si acum tanjeau dupa ceva... "iarba".
Apoi a venit apogeul cerului senin de deasupra lor: s-au unit toate pajistile de pe meleagurile lor, si i-au intrebat daca se unesc si ei. Diferiti ciobani s-au batut cu pumnul in piept ca e meritul lor, magarii si-au dat iar din plin aportul, iar oile visau acum la un paradis, ca vor avea iarba de-a pururi, ca mieii lor se vor infrati cu cei de pe meleagurile indepartate, ca nu se vor mai bate la sange intre ele.
Dar nu stiau o treaba: iarba nu era toata la fel: la ei era verde, la celelalte era albastra. Asa ca intr-o anumita perioada de timp trebuiau sa gaseasca o culoare comuna. Dar le-a fost sugerat sa o coloreze si ele albastra, ca e mai usor. Si deoarece iarba acelora era mai lunga. Apoi cararile alora erau mai trainice, iar oile acelea erau mai serioase. Dar s-a crezut ca vor "face" un temperament comun si lumea va fi ideala.
Insa era deja prea mult. Cum exista un Dumnezeu care vedea tot, acesta s-a suparat si a trimis o creatura interesanta, cu minte de caine sub acoperire, formatie de magar cu studii medii si vointa de cioban naiv care a trimis mesajul urmator:
"Oilor,
v-ati obisnuit ca ciobanii, din anumite interese, care le erau si lor dictate de alti sefi ai ciobanilor care la randul lor aveau si ei sefii lor, sa va dea toata iarba in fatza, fie placuta, fie neplacuta. Voi, in cele mai multe cazuri, nici macar nu trebuia sa o pasteti; doar sa o rumegati.
Voi v-ati pastrat aceasta obisnuinta, ajunsa instinct chiar, unele ati crescut cu ea, altele ati deprins-o, dar o mai transmiteti si mieilor vostri.
Nu mai asteptati ca sa va dea ciobanul iarba; cautati-o singuri. Ciobanul poate cel mult sa va dea patratica pe care sa va construiti stana. Insa voi trebuie sa puneti pai peste pai, piatra peste piatra, barna peste barna, chiar si neajutati de nimeni si veti avea stana voastra, cu satisfactia ca nu sunteti datori altor oi si ca e A VOASTRA SI NUMAI A VOASTRA.
Mieilor, nu mai puneti umar la umar cand beti apa de izvor, ci calcati-va unii pe altii sa fiti primii la parau, asa va veti bucura de o apa mult mai proaspata si mai buna, iar pe viitor de o iarba de asemenea. Aflati ca in varful stejarului veti gasi multe solutii la probleme vietii; calcati-va, din nou zic, unii pe altii ca sa ajungeti in varf. Si cand veti ajunge acolo sa aveti puterea si intelepciunea sa descoperiti ca va aflati de fapt la radacina....
Oilor de pe pajistea asta, cand nu va veti mai baliga cu nepasarare pe pajistea voastra, ba chiar facand din treaba asta un act de bravura, desfiintand oile needucate care nu au nici buna crestere macar de a fi... oi, care se dau de gol prin behaituri si tzopaituri de prost gust, cand veti lua de gat berbecii prinsi cu matza-n sac sau ii veti desfiinta pe cei care behaie mai gros decat voi, cand veti lua la ciomege pe cainii care nu latra legea ci o fac dupa bunul plac, batucindu-i pana cand un simplu tzanc va da in vileag actele de coruptie ale sefului ciobanilor, atunci abia ati gasit capatul cararii spre o pajiste pretutindeni si intotdeauna VERDE. Un verde cum nici nu aveti puterea sa visati.
Oilor care au plecat pe alte pajisti, nu behaiti a prost de cele care au ramas, ci avand experienta traiului printre oile straine, aplicati ceea ce ati gasit mai bun la acestea. Invatati si oaia vecina. Educati-va mielul sa aiba suflet ROMAN si seriozitate DE OM.
Asa graiesc eu, asa sa speram spre MAI BINE si asa SA NE AJUTE DUMNEZEU."
Paul Romila, 17/18 mai 2005
|
Romila (paulromila@yahoo.com) (
2005-05-17 23:47:57+03) |
|
| Asa cum zicea amicu Caragiale,
"Fapte, domnilor, nu vorbe !"
Sau un alt proverb (intelept) romanesc:
"Dupa razboi... multi viteji se arata !"
Pentru domnul Vlad Odobescu:
Ai curajul sa te compari cu Creanga ? Io nu prea as avea...
Pentru domnul Iulian Pruteanu:
Scuzati deranjul, domnule doctor in istorie filozofie psihologie teologie si ce-o mai fi.
Pentru Dan:
Incearca sa folosesti o exprimare ceva mai coerenta, poate reusesc si io sa inteleg ceva.
Sanatate si s-auzim de bine.
|
Vlad o. (bloodthearst@yahoo.com) (
2005-05-17 15:07:32+03) |
|
| Pt. domnul Romila zis "Criticul":
Un demn reprezentant al Husului te simti tu...oare? Nu stii nici macar sa vorbesti frumos,dar tu te simti cool si esti tare scriind astfel,nu?Cand furam struguri eram un baiat mic care nu stia prea multe despre viata.Si Ion Creanga a fost la furat cirese,sau poate nu ai citit "AMINTIRI DIN COPILARIE" oricum eu iti recomand cartea...Astept sa mai scrii dupa ce o citesti si poate iti schimbi parerile despre Husi si despre cei ce au intentii bune in legatura cu ceea ce scriu pe acest site.
|
Iulian Pruteanu (river20p@yahoo.com) (
2005-05-17 14:43:22+03) |
|
| Pentru Paul Romila(in special)si altii care il urmeaza indeaproape(si sunt multi...),
Ce pot spune? pey, nu mai am cuvinte! Exact ceea ce am vrut sa spun in aceste e-mail-uri: este vorba intotdeauna de acei husheni, care strica firma targului! Hushi-ul e un oras superb(subscriu parerii lui Vlad O.!!!), dar mare pacat ca este locuit de unii ca Pual Romila si altii ca el...
Sunt mandru ca sunt hushean, dar cand vad asemenea excese imi vine sa nu ma mai intorc acasa...
P.S.,
Nu cred ca voi deschide cat de curand vreun bar in Hushi, mai ales destinat unor refulati care sufera de prostie si pe deasupra, ca si cum nu ar fi fost de ajuns, si de snobism!!!
Sa traiti bine husheni!!!
à plus!
|
Dan (profguide@yahoo.com) (
2005-05-17 06:56:31+03) |
|
| DAT FIIND INCAPACITATEA DE INTELEGERE IMI DAU SEAMA CA NU AI AVUT ELAN SHI RESURSE DE INTELIGENTA PENTRU A PLECA SHI REALIZA CEVA DIN VIATA TA... NU A ZIS NIMENI CA HUSUL E O PADURE FARA USCATURI DOVADA SUNT CEI CA TINE CARE UMBRESC IMAGINEA PLACUTA LASATA DE CEI CARE AU SIMTIT SHI SIMT CEVA PTR ORAS DINCOLO DE PROSTIA .. LASATA DE USCATURI.. NUMAI BINE !
|
Romila (paulromila@yahoo.com) (
2005-05-16 01:20:14+03) |
|
| Pentru Dan - profguide:
Inca unu care se crede vedeta...
Nush ce dreacu e concentratia asta mare de astfel de specimene pe la Husi, parc-ar fi Hollywoodu Romaniei, bre !!!
Pentru Iulian Pruteanu:
Ai venit tu sa deschizi vreun bar aicia ashea "culea" ca pe la tine ca sa vedem si noi ce-o fi ala ? Pana una alta noi mai bem o bere si nu ne laudam cu prostia. Si snobismul.
Pentru Vlad O:
Se vede ca esti demn reprezentant al Hushului. Macar daca nu te laudai ca de mic ai practicat "sportul national".
Tot asa furi struguri si alte alea unde te afli acum ? Bravo !!!
|
Vlad O. (bloodthearst@yahoo.com) (
2005-05-13 01:41:51+03) |
|
| Orasul in care m-am nascut,orasul in care mi-am petrecut copilaria?Nu exista cuvinte cu care sa pot lauda acest oras minunat.Padurile in care ma jucam cu prietenii iar cu parintii mergeam la gratar,viile ce in conjoara orasul si din care noaptea furam struguri...Intr-un cuvant:Husul un oras plin de viata si atat de natural,Husul orasul meu natal...
|
eusebiu constantin (bizzu_ps@yahoo.it) (
2005-05-12 20:54:41+03) |
|
| Salutari Neamule... Hushi, husheni shi hushence. Ma intrb ce ar fi oraselul dintre vii daca hushenii ar schimba mentalitatea si nu ar mai face ce au facut pana acum. Un cioban avea o turma de circa 50.000 de oi catziva magari si ceva caini. Ciobanul era hot mare ca nu dadea de "mancare" la oi dar le mulgea de "sange", magarii "ihaiau" de dimineata pana seara si cainii dormeau in picioare si se trezeau si dadeau cu pulanul cand auzeau ca oile fag un pic de galagie sau chiar un pic mai mult de scandal. Dar acum ca s-a schimbat ciobanul, turmei are sa-i fie mai bine... cine stie...! <br /><br />
Husheni da trezitiva si deveniti oameni pana cand vreti sa ramaneti "oi" !!! Iertare va implor daca cuvintele folosite sunt intelese in sens negativ.<br /><br />
Un miel din Hushi.
|
Iulian Pruteanu (river20p@yahoo.com) (
2005-05-11 23:59:00+03) |
|
| Bai, va salut pe toti chiar daca sunt multi salosi in orasul ala dintre dealuri! Cine stie, poate intr-o zi se va schimba!
Din Franta,
cu drag
|
Iulian Pruteanu (river20p@yahoo.com) (
2005-05-11 23:58:44+03) |
|
| Bai, va salut pe toti chiar daca sunt multi salosi in orasul ala dintre dealuri! Cine stie, poate intr-o zi se va schimba!
Din Franta,
cu drag
|
Iulian Pruteanu (river20p@yahoo.com) (
2005-05-11 23:43:39+03) |
|
| ah, inca ceva! mai sunt baruri faine in orasul ala? Vara trecuta erau supernaspa!!!
Tot eU,
|
Iulian Pruteanu (river20p@yahoo.com) (
2005-05-11 23:39:47+03) |
|
| Husi? parca imi aduc aminte de un astfel de oras? parca, dar nu am mai fost pe-acolo de mult, tare de mult!!! poate ne mai vedem, cine stie?
Cu bine, pana la reintalnire!
|
marius (marius_ciurica@yahoo.com) (
2005-05-09 12:00:48+03) |
|
| salut la toti baeti de la stadion bl.29 gasca de la baia veche,si penru toti cei care ma cunosc va salut din barcelona
|
|
|
|
